Maternitatea Giulesti – realitate crunta sau faptul zilei

In salonul maternitatii se odihnesc cativa micuti. Sunt bucati fragede de carne, omuleti abia nascuti, o comoara pentru parintii lor. La un momendat ceva incepe sa mearga rau. Intr-un colt sar scantei si iese fum. Apoi o bubuitura si micutii sunt spulberati si imprastiati pe peretii camerei.

Acesta nu este un scenariu, este felul in care Romania isi pretuieste copiii. Vinovati? Toti si nimeni. S-a gasit o amarata de asistenta prost platitata si poate si prost pregatita, nu din vina ei dar a celor care o conduc. Iar cei ce o conduc arata cu degetul pentru a-se disculpa pe ei. O crima de o asemenea cruzime nu cunoaste niciodata iertare. Nu trebuie.

In acest caz capatul unui ministru nu este un sacrificiu prea mare. Acel cap trebuia sa cada. Dar e las, el si toate capusele sistemului sunt prea lasi sa-si admita vina. Un fapt divers in fapt, putin mai violent, dar va trece. Romanii mor pe capete, nestiuti tacuti, maltratati de un sistem infect care in loc sa-i ingrijeasca ii omoara. Iar lasii, lasii acuza nu invinuiesc.

Realitatile zilei sunt acestea. Cazul Giulesti nu poate fi unul izolat. Faptul ca spitalele sunt prost dotate si mocnesc de improvizatii este o realitate a zilelor noastra, o consecinta a subfinantarii si mai ales managementului deficitar reiesit din indiferenta sfidatoare a autoritatilor. Exact acele autoritati pe care le-am ales si le platim sa ne reprezinte interesele si sa promoveze bunastarea.

Intr-un spital din acesta e regula ca responsabilitea sa fie pasata pe linie si sa ajunga la nivelul de executie care este pus de regula in fata unei dileme: Imi “dau foc” sau ma descurc. “Descurca-te!”, din prea mult uz a devenit o regula. O regula care determina pe fiecare sa faca ce poate pentru a acoperii lipsa de materiale si proceduri de lucru.

Sa gandim limpede cand acuzam. Sa vedem ca managementul spitalelor romanesti este asigurat de oameni platiti, si lor le revine covarsitor responsabilitatea in acest caz. Sa nu ignoram faptul ca acesti oameni sunt responsabili de gestionarea bugetului si tot ei sunt cei ce tin capul de afis in scandalul achizitiilor frauduloase. Mai bine, zic, sa punem carnea astora pe pereti, a directorilor caselor de pensii si a unui ministru.